Scriu cam tarziu, dar mai bine acum decat niciodata. Am participat pe 16 mai la un simpozion national, la Universitatea Bucuresti – Facultatea de Chimie, “Chimia prieten sau dusman?”. Simpozionul consta in elaborarea de lucrari, cu tema la libera alegere, bineinteles pe chime. Asa am facut si eu cu Marius (cunoscut de catre olimpici cu psedonimul “Oleum”), am elaborat lucrarea “Cinetica actiunii substantelor antiacide la nivel stomacal”, lucrare care priveste din punct de vedere cinetic modul cum actioneaza medicamentele antiacide, trateaza conceptul de hiperaciditate stomacala si isi propune sa testeze patru medicamente antiacide prezente pe piata farmaceutica romaneasca, ajungand la concluzia ca cele mai eficiente medicamente antiacide sunt cele sub forma de suspensii. Experimentele efecutaute pentru a trage concluzii au constat intr-o titrare acido-bazica (cu ajutorul careia s-a determinat cantitatea maxima de HCl ce poate fi neutralizata de o doza de medicament antiacid) si in obtinerea unui extract de mucoasa gastrica realizandu-se cu ajutor acestuia simularea conditiilor de hiperaciditate stomacala in vitro. Abstractul (rezumatul) lucrarii il gasiti mai jos:
Cinetica acţiunii substanţelor antiacide la nivel stomacal
Baltac George – Silvian, Constantin Marius – Georgian
Liceul Teoretic „Neagoe Basarab” Olteniţa, jud. Călăraşi
prof. îndrumător Căpraru Vasilica
Trăim în lumea modernă, în care timpul este preţios şi alimentaţia corectă este de obicei ignorată în favoarea alimentelor necorespunzătoare. Aceste alimente produc creşterea acidităţii stomacale, apărând senzaţii de acru şi arsuri la stomac. Pentru a înlătura aceste efecte se folosesc antiacide, produse farmaceutice ce se prezintă sub diferite forme (comprimate şi suspensii), care conțin drept substanțe active carbonați și hidroxizi. Pentru ca senzaţiile neplăcute să dispară cât mai repede este foarte importantă folosirea de anticide de calitate. În lucrarea noastră am urmărit modul în care acţionează patru medicamente prezente pe piaţa româmească (Dicarbocalm, Rennie, Maalox şi Epicogel), primele 2 comprimate, respectiv ultimile doua, suspensii. Pentru aceasta am efectuat doua experimente, o titrarea acido-bazică, pentru a determina cantitatea de acid ce poate fi neutralizat de o doză de medicament antiacid, şi am simulat condiţiile de hiperaciditate stomacală, in vitro, cu ajutorul unui extract de mucoasă gastrică la pH-ul unui suc hiperacid (0,75). La acesta am adăugat doza echivalentă de antiacid, volumului de extract utilizat. pH-ul soluţiei a fost urmărit (la 10, 15, 20, 25, 30, 35 de minute) cu ajutorul pH-metrului digital. Din formula pH-ului s-au calculat concentraţiile ionilor H3O+, precum şi vitezele medii de reacţie, în funcţie de concentraţiile calculate pentru fiecare medicament. A fost reprezentată grafic evoluţia pH-ului în funcţie de timp, şi cea a concentraţia ionilor hidroniu. În urma deteminărilor efectuate am aflat că cele mai eficiente medicamente antiacide sunt cele sub formă de suspensii, Maalox-ul fiind primul clasat, urmat de Epicogel, în comparaţie cu comprimatele, Rennie şi Dicarbocalm.
Bibliografie:
- Costin, C., Fătu, C. “Chimie – manual pentru clasa aXIa”, Editura Didactica şi Pedagogică, Bucureşti, pg. 89-90, 1985.
- Şanta, N., Bogoescu, C., Stoica, M., Boldor S., Andreescu B., Popovici, I. “Demostraţii şi lucrari practice de zoologie, anatomie şi fiziologie”, Editura Didactica şi Pedagogică, Bucureşti, pg. 287, 1962.
- Atkins P.W., De Paula, J. “Chimie fizică”, Editura Agrir, Bucureşti, pg. 237, 2002.
- *** prospecte medicamente
- *** Agendă medicală, Editura Medicală, Bucureşti, 2001.
6. *** http://www.britannica.com/EBchecked/topic/26911/antacid
In incheiere, simpozionul mi s-a parut mai mult sau mai putin corect, temele alese de elevi mai mult sau mai putin originale, dar modul de abordare a fost foarte interesant pentru fiecare tema. Poate va intrebati ce premiu am obtinut: Mentiune M.Ed.C.I. Dragi cititori, poate la anul ne intalnim pe acolo 
Etichete chimia - prieten sau dusman ?, comunicari stiintifice, lucrare
